E supărare mare printre legumicultorii din comuna Matca sau, cum îi zice presa amatoare de senzațional de doi bani, „patria legumelor bio”. Căci „bio” sunt cel mult solariile făcute din lemne putrezite. Probabil că mai „bio” e folia din plastic decât roșiile de Matca, în care se pompează chimicale cu tonele, pe întrecute, mai abitir ca-n fermele olandeze sau turcești.
Că, deh, a descoperit mătcașul „prafurile de la Olanda”, nu are cum să nu le folosească, că așa se face banul. Iar prin piețe, mușterii nu mai spun de multă vreme „Vreau de Matca!”(așa cum se spunea cu 20-25 de ani în urmă), ci „Nu de Matca!”.
Una peste alta unii dintre proprietarii de solarii din Matca se bat cu pumnii în piept că vor face o răscoală, dat fiind că a… nins prea mult, iar asta le-a dărâmat solariile. Pe bune? Păi până acum vreo 10 ani tot ningea, iarnă de iarnă, și nu mai era așa o tragedie. Unii dintre plângăcioșii de la Matca și-au prezentat la televizor solariile doborâte de nămeți și au decretat că, gata, s-a terminat cu recolta. Dar ce să vezi? Înăuntru nu era nicio recoltă, nici o plăntuță, iar structura parțial căzută era din lemne putrede și folie coșcovită. Căci – nu-i așa? – lemnul trebuie să țină o veșnicie, are contract pe viață cu legumicultorul mătcaș.
De fapt, la Matca avem de-a face cu o mare de solarii și cu un ocean de prostie. Și cu multă fățărnicie. După cum recunosc chiar localnicii, nu au asigurări. Unii n-au avut chef să-și facă, deși prima de asigurare nu înseamnă nici 0,1% din valoarea producției, deci chiar merită. Alții nu au putut să facă, dat fiind că nici firmele de asigurări nu-s idioate, nu se pot angaja că pot despăgubi daunele pentru niște solarii făcute, din lemne, acum 20-30 de ani, care abia se mai țin în picioare de putrezite ce sunt. Mătcașii știu asta, dar se fac că nu pricep. Cum se fac că nu pricep că legumicultura pe bază de „prafuri” nu-i bună pentru consumatori.
Așa că fac scandal, după principiul că are dreptate cine țipă mai tare. Acum câțiva ani au făcut la fel pe tema livrării legumelor către supermarketuri. Că lor de ce nu le primește nimeni marfa. Când li s-a dat șansa, pe intervenții guvernamentale, au sucit-o: „Stai, c-am glumit”, „Stai, că e mai bănos s-o dau angro la TIR pentru Neamț și Suceava”, „Stai, că nu mai am”. Așa că supermarketurile nici nu vor să mai audă de ei.
Acum cică să le dea statul bani. Satul, adică noi, ceilalți, căci din impozitele noastre sunt banii aceia la care râvnesc ei. Cică ar fi 200 de hectare de solarii afectate. Aiurea. Nu-s nici 10 hectare, pentru care nu există nicio garanție că ar fi produs ceva, câtă vreme nu-i nimic plantat acolo, iar structura este foarte șubredă, putrezită.
„După estimările noastre, sunt în jur de 200 de hectare de solarii afectate, unele căzute la pământ de tot, unele cu folia ruptă. Oamenii nu au bani acum ca să repare aceste solarii și să desfășoare activitățile, să își pună culturile. Am fost astăzi și am discutat situația și cu domnul prefect și cu domnul președinte CJ, dar mare lucru nu putem face, datorită că în legea care a fost dată, ordonanță 459 din 2019, nu este stipulată despăgubire și pentru calamități cauzate de zăpadă. Dar nu renunț, mă zbat, vreau să ajung și direct la ministrul Agriculturii, Petre Daea, să vedem ce se poate face pentru oameni”, a spus Marin Gheorghe, primarul din Matca.
Așadar, solarii de doi lei, lipsă de argumente legale, lipsă de asigurare dar ei, nu și nu, să li se dea, că altfel o să vedeți voi ce scumpe or să fie roșiile la vară. Noi zicem c-ar trebui să ne riscăm, dat fiind că sigur roșiile vor fi scumpe la vară, deci ce sens are să mai pierdem bani și acum?
