La cea mai recentă ședință de politică monetară a Băncii Naţionale a României (BNR), de la jumătatea lunii februarie, unde s-a decis menținerea dobânzii de referință la 6,50%, nivel stabilit în august trecut și la 5,50% a celei pentru facilitatea de depozit, care devenise până la începutul lunii noiembrie principala rată directoare a pieței monetare.
Măsura luată de BNR a coincis cu anunțul făcut de Institutul Naţional de Statistică, în aceeași zi, conform căruia economia României a crescut în 2024 cu 0,9%, față de proiecția de 1,4% a Comisiei Europene și de 3,4% cât anticipa Comisia de prognoză în raportul său de primăvară din aprilie 2024.
Situația economiei românești este una fragilă, în contextul în care inflația nu dă semne de temperare. În comunicatul de presă al BNR se arată că „potrivit prognozei actualizate, rata anuală a inflației va cunoaște o fluctuație pronunțată în semestrul I 2025 (…) iar în semestrul II va descrește pe o traiectorie mai ridicată decât cea din proiecția precedentă, menținându-se deasupra intervalului țintei până la finele anului curent”.
În acest context nu este de așteptat ca ratele la credite să scadă prea curând. La aceasta va contribui și situația politică încordată, atât la nivel local, cât și european, cu mai multe rânduri de alegeri, la care se adaugă războiul comercial anunțat de administrația Trump, prin majorarea taxelor vamale.
Decizia BNR a fost anticipată de piață, astfel că la sfârșitul săptămânii indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,93%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,00%, iar cel la 12 luni s-a menţinut la 6,09%.
