În urma unor interpelări din Senatul României, Guvernul, prin Ministerul Transporturilor a oferit câteva răspunsuri legate de strategia economică pentru Administraţia Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi, despre care s-au vehiculat intens informații că ar fi în curs de privatizare, interesate fiind câteva companii străine și românești.
Ideea de bază transmisă de Ministerul Transporturilor este aceea că nu va exista o privatizare sau o divizare a regiei autonome AFDJ, însă controversele rămân, căci este în derulare un amplu program de reorganizare (deocamdată doar pe hârtie), care ar putea aduce multe surprize.
Ceea ce știe toată lumea este că AFDJ Galaţi nu este o regie autonomă obişnuită, ci una cu un rol strategic de importanţă internaţională. Înfiinţată pe baza Convenţiei de la Belgrad din 1948, AFDJ administrează 1.005 km de Dunăre fluvială şi maritimă, având responsabilitatea menţinerii navigabilităţii pe sectorul românesc al fluviului. Această poziţie face ca orice schimbare majoră în structura sa să necesite aprobarea tuturor semnatarilor Convenţiei de la Belgrad.
Ministerul Transporturilor a remarcat, de altfel, că AFDJ Galaţi nu desfăşoară activităţi comerciale, ci operează ca un monopol reglementat, având un rol-cheie în asigurarea condiţiilor de navigaţie. De asemenea, regia este beneficiara unor proiecte europene monitorizate strict, iar modificarea statutului său ar putea avea consecinţe financiare semnificative, inclusiv returnarea fondurilor primite.
În contextul jaloanelor de aderare la OCDE, Guvernul României a analizat, pe 19 februarie 2025, posibilitatea reorganizării regiilor autonome. Discuţiile s-au axat pe separarea activităţilor comerciale de cele administrative, însă Ministerul Transporturilor a dat asigurări că nu s-a luat în calcul privatizarea AFDJ.
Mai mult, autorităţile susţin că divizarea activităţilor nu este aplicabilă în cazul AFDJ, având în vedere statutul său unic şi reglementările internaţionale care îi guvernează funcţionarea.
În ultimii ani, AFDJ Galaţi a înregistrat o creştere semnificativă a veniturilor, în special datorită măsurilor implementate în cadrul iniţiativei europene „Solidarity Lanes”. Aceasta a vizat creşterea capacităţii de tranzit pe Canalul Sulina, permiţând trecerea unui număr mai mare de nave, inclusiv pe timp de noapte.
Ca rezultat, în 2022 veniturile AFDJ au depăşit cheltuielile cu 6,8 milioane lei, iar în 2023, cu 26,2 milioane lei. O parte din aceste sume au fost virate la bugetul de stat, iar restul a fost reinvestit în modernizarea infrastructurii de navigaţie. Mai mult, AFDJ nu a înregistrat pierderi în ultimii 15 ani, menţinându-şi echilibrul financiar. Ca urmare, argumentul vehiculat la un moment dat pe tot felul de canale „interesate” – cel al lipsei de eficiență – pare să fie doar o invenție cu rol de a crea emoție și temere socială.
