De câțiva ani – iată, am intrat deja în al patrulea an pandemic! – COVID-19 ne-a acaparat existența. Ne-a RĂPIT (mai mult sau mai puțin justificat) o parte dintre drepturi și libertăți. Ne-a trimis într-o lume profund conflictuală, în care ura a căpătat forme pe care nu credeam vreodată că le vom mai vedea. Oamenii nu s-au mai urât așa, la scară planetară, din perioada celor două războaie mondiale.
Disputele legate de legitimitatea restricțiilor stabilite de autorități și dilema vaccinării au ajuns să despartă oamenii în tabere beligerante așa cum o făceau ciocnirile dintre invadatori și invadați. Dar cine este acum CEL BUN și cine este CEL RĂU? Poate spune cineva cu certitudine?
În 2019, când planeta a luat foc din cauza COVID-19, reacția de apărare a fost un gest reflex. Ne confruntam cu o boală nouă, nemaivăzută. Era o situație inedită. Pentru noi, românii, totul a semănat cumva cu primele clipe ale Revoluției din 1989. Eram uluiți, speriați, încercam să ne dumirim ce-i de făcut, cine-i dușmanul, cine trage, de ce și, mai ales, cum putem să facem să fie bine. Interesant este că scenariul Revoluției s-a aplicat perfect și în cazul pandemiei. Au apărut PROFITORII. Cei care și-au zis: „E zăpăceală, hai să înhățăm noi ce-i de înhățat. Ce? PUTERE și BANI. Este un lanț al LĂCOMIILOR.
LĂCOMIA nr 1: De ce nu avem tratament pentru COVID?
Primul lucru care ar trebui să ne dea tuturor de gândit este legat de faptul că industria farmaceutică a reușit să scoată o duzină de vaccinuri (pe vreo trei tehnologii diferite), dar niciun tratament pentru COVID. La capitolul tratare a bolii SUNTEM ZERO. Se prescriu clasicele medicamente pentru răceală. Ni s-a spus că, asta e, trebuie tratate efectele. Păi, dacă nu-i doar o gripă, de ce nu avem tratament specific?
Explicația mai-marilor din „industria Pharma” este că n-a fost timp, că se lucrează, că o să fie. Lipsește însă LOGICA din această poveste. Procedurile standard în farmaceutică sunt clare: în cazul bolilor de origine virală prevenția (vaccinul) merge în paralel cu tratarea (medicamentul). La COVID-19 n-a fost așa și este extrem de dubios că s-a întâmplat așa.
Practic, suntem în fața unei situații absurde. Este ca și cum noi am avea nevoie de un cal ca să fugim de dușman, dar negustorii nu ne vând calul, ci încearcă să ne vândă accesoriile: potcoavele, șaua, frâul, cravașa, șapca de jocheu și multe altele (a se citi: măști, vaccinuri, teste, dezinfectanți, seringi, ace samd, samd). Mesajul lor e clar: „cumpărați-le pe astea și o să vă dăm noi, cândva, și calul. Important e să facem noi cât mai mulți bani din frica voastră!”
Tratamentul pentru COVID se poate face la fel de ușor ca vaccinul. Și totuși nu-l avem. Asta nu vă dă de gândit?
LĂCOMIA nr 2: Cine învârte banii din Pharma românească?
Un vechi principiul din zona cercetării jurnalistice (sau penale, că seamănă cele două) este URMĂREȘTE BANII! Indiferent ce fapte sunt de analizat, legătura dintre ele și oameni este făcută mereu de fluxurile financiare.
Deși există tendința de a minimiza asta (lozincile mai-marilor sunt la modul „Noi salvăm țara/lumea, noi suntem samaritenii, noi dăm de la noi”, realitatea este că, în afara noastră, a oamenilor de rând, nimeni nu se sacrifică, ci își crește averile. CINE? Mai ales politicienii și afaceriștii cu care sunt ei sudați. Haideți să vă spunem un lucru: 80% dintre medicamentele vândute în România sunt fabricate în România deși poartă etichetele unor firme internaționale celebre.
Nu avem datele la nivel planetar, dar știm că industria Pharma din România (producători și distribuitori) bate record după record, urmând să atingă pragul de 70 de miliarde de lei în 2021 (datele finale sunt în curs de procesare, dar 99% acestea vor fi). Vorbim de o afacere de 15 MILIARDE DE EURO pe an! Și mai interesant este că față de 2017 (ca să ne raportăm la un recent, de dinainte de pandemie, creșterea cifrei de afaceri este de 21%. Ce înseamnă asta? E simplu. Afacerea COVID-19 (că afacere este, să nu ne amăgim cu iluzii) a scos din buzunarele românilor 3,15 miliarde de euro pe an. PE AN. Bani plătiți de noi toți (direct sau prin Ministerul Sănătății) pe medicamente și furnituri medicale. Bani care au ajuns în portofele „băieților deștepți”.
Mecanismele din distribuția de medicamente indică și unde s-au dus banii. Căci, trebuie să știți, acest câștig suplimentar nu a mers doar la fabricanții de medicamente și la cei care distribuie en-detail (farmaciile). O parte importantă – o estimăm la UN MILIARD DE EURO pe an (și asta doar în România) a mers la firmele de intermediere din zona Pharma. Angrosiștii cu carnet de partid. Pentru că distribuirea angro de medicamente NU ESTE NICI PE DEPARTE O PIAȚĂ LIBERĂ, ci este controlată de câteva firme deținute direct, sau prin „paravan” de politicieni și de „mogulii” care sponsorizează și manipulează politicienii. Și da, vorbim aici DESPRE CORUPȚIE INSTITUȚIONALIZATĂ, în care sunt implicați oameni puternici și bogați care controlează politica și mass-media.
În ediții viitoare vom prezenta și câteva astfel de rețele dubioase, cu nume clare de persoane. Căci nu firmele fac de fapt profiturile, ci oamenii din spatele acestora. Deocamdată, niște cifre legate de distribuitori: în 2021, distribuitorii Fildas Trading SRL, Mediplus Exism SRL și HealthCare Romania SRL au depășit, FIECARE ÎN PARTE. cifra de afaceri de un miliard de euro. Lista conține însă vreo 50 de nume de companii, unele branșate la spitale, altele branșate la Antibiotice Iași (apropo, companie controlată de stat, cu 70% din acțiuni, prin Ministerul Sănătății și SIF Moldova), la Biofarm București (unde statul are 88%, prin SIF Muntenia și SIF Banat, samd.
LĂCOMIA nr. 3: COVID se predă, nu și atacul la libertatea noastră
Un alt lucru care ar trebui să ne facă să gândim este corelația dintre efectele COVID-19 și măsurile punitive dispuse de autorități. Specialiștii în medicină au concluzionat deja că varianta Omicron a SARS-CoV-2 este un fel de guturai. Da, se transmite rapid, este contagioasă, însă boala generată nu este de natură să provoace îngrijorare, căci rata de mortalitate este insignifiantă. Mai mult decât atât, puținii care mor (și sunt puși pe „stindardul cauzei”, ca niște trofee macabre) fac parte din categorii de pacienți sensibile, cu boli cronice în stadiu avansat, care ar muri la orice fel de infecție virală, nu doar în cazul COVID-19.
Nimeni nu ne spune însă asta. Nu trebuie să știm. Trebuie să fim convinși că de la COVID sunt toate. Păi, ce? Vreți să rămână cu vaccinurile, măștile, dezinfectantele, testele samd, în stoc? Să piardă bani? Să piardă putere?
Există în acest moment o discrepanță teribilă între efectele (minime, aproape de nebăgat în seamă) ale tulpinii Omicron și măsurile dure luate de state (după ce măsurile au fost mai cuminți în timpul mult mai periculoasei tulpini Delta). Limitarea drastică a libertății de circulație, purtarea obligatorie a măștilor, restrângerea a zeci de drepturi prin introducerea certificatului verde (un fel de certificat de arian nazist, în esență). Trăim vremuri de profundă discriminare. Și nu mai este vorba despre sex sau despre culoarea pielii, ci despre dacă te-ai vaccinat sau nu. Este trist…
Să nu credeți însă că totul de rezumă la bani. Deși banii contează IMENS. Este vorba și despre CONTROLUL MASELOR. Democrația a ajuns la un punct de cotitură. Dezvoltarea rețelelor sociale a schimbat modul în care se poate distribui PUTEREA. Oamenii sunt tot mai greu de controlat, oligarhiile sunt tot mai greu de păstrat. Există riscul ca puterea să ajungă în mâinile poporului, ceea ce clasa politică „tradițională” nu poate accepta.
Apariția unor partide populare precum AUR sau USR (deși aflate la extreme ideologice se bazează pe suport popular în afara oligarhiilor standard). La fel se întâmplă în toată lumea, politica se reașeză pe alte baze. Asta deranjează! Cei învățați să controleze totul vor să controleze în continuare, pe principii dinastice. Fiul senatorului trebuie să fie musai senator. Iar COVID-19 este pretextul limitării drepturilor civice. Cine nu-i cu ei e împotriva lor. Controlul artificial al maselor. La asta asistăm. Am crezut, probabil, că se poate întâmpla doar în filmele SF, însă, la fel ca în cazul videotelefoanelor, al aparatelor de monitorizarea a sănătății contactless sau al navelor spațiale, iată că se întâmplă. Trebuie doar să fim conștienți de asta pentru a putea riposta. Democratic, dar ferm!
Va urma.
