Consiliul Județean Galați a anunțat pe 6 decembrie 2022 că au fost finalizate procedurile de desemnare a unei asocieri de firme pentru efectuarea studiului de fezabilitate al Aeroportului Internațional Galați-Brăila.
„Am făcut astăzi un nou pas pentru ca visul gălățenilor și brăilenilor, acela de a avea un aeroport în această zonă, să devină realitate. Astfel, a fost încheiată procedura de licitație pentru Planul de investiții/Master Plan și Studiul de Fezabilitate, necesare pentru obiectivul de investiție “Realizarea Aeroportului Internațional Galați-Brăila”, precum și pentru pregătirea studiilor asociate fazei de proiectare SF. Pentru toate aceste expertize va lucra o asociere de 17 firme, inclusiv Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.
De asemenea, vor fi efectuate studii topografice, studii arheologice, studii geotehnice, studii hidrogeologice, studii de mediu, studii obstacolare și hidrologice.
Totodată, în cadrul aceluiași contract, se vor realiza și activități de proiectare pentru terminal cargo și de pasageri, proiectare piste, sisteme de instalații, sisteme de semnalizare, alarmare și alertare în caz de incendiu, instalații electrice și proiectare-relocare utilități.
„Pas cu pas, document cu document, lucrăm pentru ca la Galați să fie construit un aeroport internațional de persoane și mărfuri, de care ar putea beneficia sute de mii de oameni din Galați, Brăila, Vrancea, Buzău sau Republica Moldova”, mai transmite Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.
Ca acest proiect să devină realitate, Consiliul Județean Galați lucrează împreună cu Consiliul Județean Brăila, în urma parteneriatului asumat în cadrul Asociației de Dezvoltare Intercomunitară pentru Infrastructură de Transport de Interes Strategic în zona de Est și Sud.
Teoria, ca teoria, dar practica…
Bun. Asta-i teoria pe care o „vinde” electoratului echipa de zgomote a CJ Galați, care este deja în plină campanie electorală, căci acuși-acuși vin alegerile, trebuie capital de imagine pentru președintele Costel Fotea, care mai are un pic și va declara că el a inventat apa caldă, mersul pe jos și sacul cu bani care nu se golește niciodată.
În realitate, pentru construirea aeroportului Galați-Brăila nu există nicio finanțare. Zero, nada, nimic! Există doar speranță că va da cineva banii pe baza mormanului de hârtii care costă deja județul o adevărată avere. Practic, s-a scos la licitație și s-a atribuit doar contractul pentru studiile tehnice și pentru proiectarea aeroportului. La fel cum s-a făcut, nu cu mulți ani în urmă, și cu proiectul tunelului pe sub Dunăre. Unde s-a tocat o mulțime de bani din bugetul orașului Galați, cu finalitate zero barat.
Bine, din ce știm, în zona Braniștea (unde se pare c-o să fie, dacă o să fie, investiția) se cumpără într-o veselie teren agricol. În speranța că va fi revândut statului cu un profit frumușel, de măcar 100%. Cel puțin așa s-a promis undeva, la o ședință, nu zicem unde că-i secret.
Lider, o firmă abonată la astfel de contracte
Este important de știut și că asocierea celor 17 firme este condusă de Aduro Impex din Bucureşti, companie controlată de antreprenorul Gheorghe Mircea (un târgoviștean în vârstă de 72 de ani), care a realizat în 2021 un rulaj de 60 milioane de lei (adică vreo 12 milioane de euro). O cifră de afaceri frumușică, dar nu chiar adecvată pentru un proiect de o așa amploare, care va costa de vreo 20-30 de ori mai mult.
Firma este înființată în 2009, însă în primii trei ani a avut o activitate aproape inexistentă și abia în ultimii șase ani a început să fie foarte vizibilă. Din 2016 încoace are câștigate (în tot felul de parteneriate) peste 200 de contracte publice (mai ales cu Ministerul Apărării și cu Ministerul Transporturilor) pe partea de consultanță, fezabilitatea, studii și proiectare. Partea interesantă că aproape jumătate dintre aceste proiecte nu s-au soldat (cel puțin deocamdată) și cu vreo investiție concretă, ci au rămas la stadiul de grămezi de hârtii. La celelalte Aduro Impex a fost doar pe partea de hârtii, cât să-și tragă partea din contract, nu pe execuție.
Câteva exemple: studiul tehnic și proiectarea Spitalul Regional Cluj (lucrare de 10 milioane de euro, căci spitalul ar urma să coste o jumătate de miliard, nu se știe din ce fonduri), Master Planul Infrastructurii rutiere și de acces a Portului Constanța, modernizarea la standarde NATO a cazărmii Tunari, execuția primei faze de extindere și modernizare a infrastructurii bazei militare aeriene de la Mihail Kogălniceanu (contract acordat în procedură restrânsă, unic licitator fiind amintita firmă, documentele sunt clasificate drept „secret”; afacerea este vizată în prezent de o anchetă coordonată de DNA), lucrări de intervenții la pavilioane și asigurare utilități în cazarma 1181 Vlădeni (40 milioane euro) și multe altele.
S-a ocupat și de partea scrisă pentru modernizarea aeroporturilor din Bacău și Tulcea. Pe ăsta din urmă îl știți, e ăla cu 3 pasageri pe an, dar la care Anduro Impex a înșfăcat un contract cu Ministerul Transporturilor în valoare de 13 milioane de euro. La banii ăștia, pasagerii – toți pasagerii – aeroportului tulcean putea fi plimbați toată viața cu limuzina și mai rămâneau bani și pentru plimbat nepoții și strănepoții.
Mai găsiți firma cu lucrări prin Dâmbovița (de unde se trage, de fapt patronul acesteia), contracte prin Teleorman (de câteva ori umăr la umăr cu faimoasa TELDRUM), numeroase cazărmi, baze aeriene, regenerări urbane samd. Toate pe bani publici, toate pentru studii și analize pe hârtie, că doar nu pentru execuție. Una peste alta, miroase de la o poștă a firmă paravan a unor granguri din MApN și din „servicii”, dacă este să ne întrebați pe noi.
