Primăria municipiului Galați a anunțat că vechea clădire a fostului cinematograf „Țiglina” va fi renovată și va primi o nouă utilitate pentru comunitate, după ce municipalitatea a reușit preluarea clădirii de la Regia Autonomă de Distribuție și Exploatare a Filmelor RomâniaFilm (RADEF), iar de curând a fost semnat și contractul de finanțare prin PNRR pentru derularea lucrărilor necesare.
Principalele lucrări vizează reabilitarea termică a elementelor de anvelopă a clădirii, reabilitarea termică a sistemului de încălzire/a sistemului de furnizare a apei calde de consum, instalarea, reabilitarea, modernizarea sistemelor de climatizare și/sau ventilare mecanică pentru asigurarea calității aerului interior, reabilitarea/modernizarea instalației de iluminat, instalarea unor sisteme alternative de producere a energiei electrice și termice etc.
Contractul de finanțare semnat în cadrul PNRR pentru obiectivul „Renovare energetică a imobilului din strada Brăilei nr. 165 (fostul Cinematograf „Țiglina”)” este în valoare de 2.571.902,03 lei (500.000 de euro).
În prezent se analizează diverse posibilități privind viitoarea destinație, inclusiv ca această clădire să găzduiască Teatrul pentru copii și tineret.
Cinematograful Țiglina este închis de aproape două decenii, după ce fostul proprietar (RADEF) a încercat mai mult variante, prin asociere cu firme private, pentru a continua activitatea. După ce o vreme a fost cinema, ulterior a devenit un fel cu „cuibușori de nebunii” pentru amatorii de „prafuri” și pentru „distribuitorii” de prostituate. În cele din urmă a fost închis pur și simplu.
Cinematograful Țiglina face parte dintr-un complex comercial amplu, care la momentul realizării (acum aproape o jumătate de secol) a primit marele premiu pentru arhitectură conferit de Ordinul Național al Arhitecților. În ultimii 30 de ani identitatea arhitecturală și urbanistică a complexului a fost realmente distrusă, sub ochii autorităților. A fost parțial demolat (latura dinspre strada Saturn) și „completat” cu tot felul de construcții care nu respectă nici cea mai mică regulă urbanistică.
Unele dintre acestea depășesc standardul maxim de înălțime, altele au fost ridicate pe spațiul verde (situație interzisă de lege, de altfel), altele au blocat căile de acces în caz de situații de urgență, iar altele, în fine, sunt pur și simplu niște cotețe lipite de clădirile existente, cu încălcarea tuturor normelor ISU si sanitare. Autoritățile ezită, de două decenii, să descâlcească ițele în zonă, care arată ca o mahala asiatică, dat fiind că – trebuie să o spunem tranșant – majoritatea „investitorilor” de acolo au o puternică susținere politică, fiind cotizanți de nădejde la bugetele de campanie electorală.
