Că la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați se întâmplă o sumedenie de lucruri minunate, admirabile, este notorietate. Cercetare, proiecte europene de succes, oameni de valoare și multe altele. Însă dincolo de lucrurile bune există și o latură întunecată, pe care nu trebuie ne facem că n-o observă, oricât de mult ar cotiza șefii instituției de învățământ, prin contracte de publicitate. Sse știe unde, nu intrăm în detalii, fiecare director de ziar face cât îl ține conștiința, deh…
Așadar, a venit vremea să vorbim despre afacerile imobiliare bizare ale Universității de stat din Galați. Și nu se fac de azi, de ieri, de mai bine de un deceniu, de ai zice că fiecare rector are de încasat un comision din tranzacțiile de clădiri. Metaforic vorbind, nu știm dacă a luat cineva vreun comision.
Una peste alta, în ultimii ani, Universitatea „Dunărea de Jos” a cumpărat mai multe imobile de care, practic, nu avea nevoie. Și vom explica imediat de ce nu avea nevoie. Ne referim la clădirea unde funcționează facultatea de Muzică, situată în bariera Traian, într-o zonă anostă, departe de campus, de parte de orice. A costa un milion de euro și nici măcar nu se potrivește ideii de muzică, dat fiind că-i construită din oțel și sticlă, materiale „dușmănoase” cu sunetele melodioase.
Ceea ce părea o greșeală s-a perpetuat, însă, sub mandatul actualului rector, Puiu Lucian Georgescu. Care are o obsesie pentru a cumpăra clădiri, în vreme ce clădirile existente deja în patrimoniul universității sunt lăsate să se dărâme. Bine, Georgescu mai are o obsesie – politizarea UDJ – dar asta este o altă poveste, despre care vom vorbi altădată. Să revenim la clădiri.
În 2020, UDJ a mai cumpărat o clădire, fostul Parc de Soft din port (fostul cămin de nefamiliști al Navrom, de fapt), pentru care a plătit 6,5 milioane de lei. Măcar e o structură cât de cât solidă, deși nu pretează nici de-o culoare pentru destinația stabilită: facultatea de medicină. Clădirea are încăperi mici (multe, e drept), cu plafoane joase (2,8 m) și holuri foarte înguste. Nu este funcțională, în mod evident, pentru scopul stabilit.
Și ca și cum asta n-a fost de ajuns, mai nou Georgescu de agită să cumpere fostul sediul al Primăriei Galați, de pe strada Domnească. O clădire veche, fără fundație, cu risc seismic ridicat, care costă 12,5 milioane de lei. Mult, căci, de fapt, imobilul nu poate fi folosit la nimic, practic trebuie demolat. Însă nici asta nu se poate, că este încadrat ca monument, deci pentru a putea fi utilizat trebuie investite ceva milioane de euro în consolidare și restaurare.
Poate că n-ar fi neapărat o problemă dacă, în același timp, în proprietatea Universității nu ar exista deja cel puțin două uriașe clădiri istorice, amplasate în plin centrul Galațiului, care zac abandonate, nefolosite Oare nu fals în acte publice atunci când în referatul de necesitate se menționează că achiziția unei clădiri este determinată de lipsa spațiului. Păi, clădirile abandonate, dar aflate în patrimoniu, nu înseamnă „spațiu”? Vorbim aici despre imobilul de lângă Catedrală (unde a funcționat cândva Securitatea), care de 15 ani are ușile și geamurile bătute în cuie. Și se năruiește, căci nu este folosit, nici întreținut. Gurile rele zic că nu este o neglijență întâmplătoare, că „există un interes”. Interes să ce?
În orice stat normal la cap, cei care au lăsat această clădire să se distrugă ar fi fost trași la răspundere. Așa e legea: șefii instituției publice răspund civil și penal de integritatea patrimoniului. Nu și la Galați, unde independența universitară (ha-ha) e guvernată, de fapt, de jocurile politice. Adică de jocurile de glezne ale mafioților care se pupă-n bot cu politicienii. DNA? Ce-i aia? În 2022, toate cel 21 de dosare judecate pe baza rechizitoriilor realizate de DNA Galați s-au soldat cu achitare. Zero condamnări! DNA Galați există, deci, degeaba!
O altă clădire abandonată din proprietatea UDJ este fostul sediul al Facultății de sport (strada Gării colț cu Dr.Carnabel). Clădire emblematică a orașului (acolo a funcționat prima Școală superioară comercială din România), încă are „oase” bune. Structura de rezistență este în regulă, este nevoie doar de consolidare și restaurare. Este o clădire monumentală, probabil cu mult mai potrivită pentru facultatea de medicină decât căminul de nefamiliști al marinarilor. Și cu siguranță ar fi costat mai puțin de 6,5 milioane d elei restaurarea ei. Asta ca să nu mai vorbim de cele vreo 25 de milioane de lei necesare pentru a face funcțională fosta primărie. Însă rectorul Lucian Georgescu pare a nu înțelege asta, ele se crede un mic Idi Amin universitar, cățărat pe capra trăsurii partidului care-l tot tolerează, deși îi macină constant credibilitatea. Oare de ce?