După apariţia în spațiul public a unor informaţii despre cazuri de scarlatină în rândul elevilor, Direcția de Sănătate Publică Galați a confirmat existența unui focar de infecție la Grădinița Nr. 36, unde au fost deja confirmate trei cazuri. De asemenea, sunt alte patru cazuri la Seminarul Teologic, plus încă două la Școala Gimnazială Nr. 25. Situația este în dinamică, este posibil ca în zilele următoare să fie descoperite noi cazuri, avânt în vedere contagiozitatea bolii.
„În contextul epidemiologic actual, Direcția de Sănătate Publică Galați a înregistrat un focar de scarlatină într-o grădiniță din municipiul Galaţi și cazuri izolate în alte instituții de învățământ, fără link epidemiologic. Totodată, vă informăm că focar înseamnă înregistrarea a trei sau mai multe cazuri într-o clasă, cu link epidemiologic”, a declarat Liliana Iordăchescu, purtătoarea de cuvânt a Direcției de Sănătate Publică Galați.
Aceasta ne-a transmis și unele măsuri de prevenție, precum și modul în care un copil infectat se poate întoarce în colectivitate. „Principala măsură de prevenire a scarlatinei este spălarea cu apă și săpun a mâinilor, ori de câte ori este nevoie, triajul epidemiologic efectuat zilnic de către personalul medical din colectivități, educația pentru sănătate adresată în special personalului didactic, părinților, copiilor și angajaților din sectorul alimentar”, a precizat reprezentanta DSP Galaţi.
Scarlatina este o boală acută infecțioasă determinată de tipuri toxigene de streptococ beta-hemolitic grup A, cel mai frecvent afectând grupa de vârstă cuprinsă între 5 și 15 ani (scarlatina la copii).
După o perioadă de incubație, în medie de 3-6 zile, debutul bolii este brusc, cu febră înaltă, dureri la deglutiție, vărsături și uneori dureri abdominale. Perioada de stare începe odată cu apariția exantemului, care constă într-o erupție micropapuloasă ce apare într-un puseu unic, aspră la palpare, uneori pe fond intens eritematos, ce dispare la presiune.
Erupția este mai intensă la nivelul plicilor de flexiune a membrelor unde formează linii transversale cu ușor caracter hemoragic. La nivelul feței, erupția lipsește, pacientul prezentând congestia pomeților și paloare perioronazală. Exantemul dispare în 6-7 zile și poate fi urmat de o descuamare ușoară pe trunchi și față sau în lambouri pe palme și plante. Angina poate îmbrăca aspecte variate: eritematoasă, eritematopultacee sau pseudomembranoasă, fiind însoțită de adenopatie subangulomandibulară dureroasă (ganglioni măriti).
Tot la debutul bolii, limba este saburală (limba albă, încărcată), apoi epiteliul albicios se elimină treptat, luând aspect de „limbă zmeurie” în decurs de 4-5 zile de la apariția afecțiunii. Ulterior, se reepitelizează, rezultând așa-numita “limbă lăcuită”.