Apele Române au informat că vârful maxim al viiturii de pe Dunăre, la intrarea în România, se estimează că va fi atins în jurul datelor de 29-30 septembrie și va avea o valoare de până la 8000 mc/s. „Pe sectorul Dunării în aval de stația hidrometrică Gruia, lucrările de apărare împotriva inundațiilor vor asigura tranzitarea în siguranță a debitelor”, a informat instituția.
Debitul Dunării la intrarea în țară (secțiunea Baziaș) în intervalul 22 – 23.09.2024 a fost în creștere având valoarea de 6200 mc/s, valoare care se situează peste media multianuală a lunii septembrie (3800 mc/s).
„Pe baza ultimelor date din bazinul Dunării, a estimărilor prognostice şi a informaţiilor suplimentare primite în urma consultărilor avute cu experţii de la Centrele Naţionale de Prognoze Hidrologice din Ungaria şi Serbia, a precipitaţiilor prognozate pentru următoarea perioadă, precum şi a modificării atenuării acestei viituri în zonele natural inundabile, în amonte de Bogojevo, atenuare care va fi mult mai importantă faţă de condiţiile anterioare (ca urmare a reducerii semnificative a debitului maxim şi a volumului undei de viitură), debitul maxim prognozat la intrarea în țară este de 7900 – 8000 mc/s, în intervalul 29-30 septembrie 2024”, a transmis SN Apele Române.
Desigur, estimarea se referă la intrarea în țară, nu face deocamdată referiri la debitul cu care Dunărea va ajunge la Galați, mai ales că acest debit va adăuga la cel de 8.000 mc/s și debitele afluenților de pe teritoriul României, Serbiei și Bulgariei.
Este vorba în special despre Jiu, Olt, Vedea, Argeș, Ialomița, Siret și Prut (România), Pek și Timoc (Serbia), dar și Lom, Ogosta, Vit și Iskăr (Bulgaria). În total, afluenții mai mari sau mai mici aferenți Dunării de la intrarea pe teritoriul românesc și până la Tulcea adună o medie de peste 2.000 mc/sec, care însă poate crește considerabil în funcție de regimul pluviometric de moment.
Ca urmare, Dunărea va avea, când va ajunge la Galați (adică spre 5-6 octombrie) un debit mediu de în jur de 10.000 mc/sec, dacă nu și mai mare. Desigur, este foarte greu de estimat dacă va fi pericol de inundații, câtă vreme nu se cunoaște lungime undei de viitură. Cu cât aceasta durează mai multe zile cu atât nivelul fluviului va crește pe fondul umplerii polderelor din zona Deltei Dunării și a încetinirii viteze de scurgere a apei.
Hidrologii de la cele 7 Administrații Bazinale de Apă- Apele Române Banat, Apele Române Jiu, Apele Române Olt, Apele Române Argeș-Vedea, Apele Romane Buzau-Ialomita, Apele Române Prut-Bârlad, Apele Romane Dobrogea-Litoral transmit permanent informațiile despre nivelurile Dunării în vederea elaborării și reactualizării prognozelor hidrologice emise de INHGA.
Pe baza informaţiilor actuale nu se prognozează posibilitatea apariţiei unor probleme deosebite ca urmare a propagării viiturilor pe sectorul românesc al Dunării, dar este necesară în continuare o monitorizare atentă a evoluţiei situaţiei hidrometeorologice în bazinul Dunării, amonte de intrarea în ţară.
Având în vedere această valoare, estimăm că viitura care se va propaga pe sectorul românesc va putea fi tranzitată în siguranță.
Alături de ministrul Mircea Fechet de la Ministerul Mediului – România, au survolat marți sectorul românesc al Dunării Sorin Lucaci, director general și Sorin Rîndașu, directorul Departamentului de Situații de Urgență fiind inspectate încă o dată zonele critice (vulnerabile), respectiv cei 1100 de km de diguri aflați în administrare, din aval de Gruia. În teren, au fost așteptați de o parte din conducerile Administrațiilor Bazinale de Apă: Apele Române Jiu, Apele Române Olt, Apele Române Argeș-Vedea și Apele Romane Buzau-Ialomita, precum și de alți reprezentanți din cadrul instituției noastre.
„Formațiile noastre de intervenție au umplut deja mii de saci de nisip, o parte dintre aceștia fiind deja aduși aproape de sectorul românesc al Dunării, precum și alte utilaje de intervenție. Totodată, se montează mirele hidrometrice la ape mari”, transmite Apele Române.
În apropiere de orașul Bechet, Apele Române Jiu au detașat la Formația de lucru Dunăre-Nedeia utilaje necesare intervenției: buldoexcavator, excavator cu braț de 14 metri, tractor cu remorcă, tractor cu aparat de umplere saci, autoutilitare. Acestea completează materialele din stocul de apărare – saci, hidrobaraje, panouri de apărare, barca pregătită de intervenție, pompe, generatoare, geotextil, pari, etc.
Odată creșterea nivelurilor Dunării, formațiile de intervenție de la Dunăre vor fi dublate cu agenți hidrotehnici pentru monitorizarea digurilor la Dunăre.
Au fost totodată informați deținătorii de lucrări hidrotehnice, inclusiv Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare. În acest ultim caz, Apele Române au făcut apel către ANIF de a verifica punctele critice la subtraversările conductelor prin diguri, precum și stadiul de funcționare al stațiilor de pompare.
Referitor la Sistemul Hidroenergetic şi de Navigaţie Porţile de Fier, se pot evacua şi debite de 20.000 m3/s, în situaţii excepţionale, însă acest lucru ar crea mari probleme în aval. Pe sectorul Dunării aval Gruia lucrările de îndiguire asigură tranzitarea în siguranță a unor debite de 13.500 m3/s, respectiv până la valori de 14.500 m3/s, în condiții de supraveghere specială.
Pe Dunăre la intrarea în țară (secțiunea Baziaș) în anul 2006 a fost înregistrat un debit record de 15.800 m3/s, nivel care nu va fi atins, spune specialiștii, de viitura din următoarele zile.
Aceste prognoze hidrologice se vor actualiza în continuare zilnic, cu anticipare de 7 zile, în cadrul buletinului hidrologic elaborat în cadrul INHGA.
