În ca că nu știați, sau doar ați uitat, la Galați există, de peste 20 de ani, un Parcul Industrial. A cost vreo 6 milioane de euro pentru a fi înființat cu mare tam-tam – de ziceai că-i salvarea orașului – iar de atunci încoace câmpul plin de bălării pe care a fost construită o clădire administrativă a mai înghiți alte vreo 6 milioane de euro, fără să producă în schimb nici măcar o para chioară.
Desigur, toată gaura a fost suportată din bugetul orașului Galați (Consiliul Local fiind acționar unic), căci are balta pește, ce mai contează o pagubă de 12 milioane de euro la atâtea multe alte pagube?
Probabil că vă întrebați pe ce s-au dus banii dacă nu există activitate. Deși nu a produs niciodată nici măcar un cui, Parcul Industrial Galați plătește lunar un director general, doi membri ai Consiliului de Administrație (CA) și un consilier juridic part-time.
Carte de muncă are doar directorul Cristian Udriș (foto), un domn cu carnet de membru PSD în buzunar, iar leafa lui pentru nu se ocupă cu absolut nimic e de-a dreptul zglobie: fix 7.115 lei pe lună, în mână. Cine n-ar vrea să ia atât pentru a sta degeaba?
Personalul mai include doar un consilier juridic part time, pe bază de contract, care ia doar 1.000 de lei net pe lună. Bine, nici de treabă n-are, deci să fie primit.
Desigur, nu se putea fără doi inși mufați de PSD ca membri ai Consiliului de Administrație (alături de directorul Udriș). De administrat n-au ce administra, dar primesc câte 1.000 de lei net pe lună, că nu putea să-i lase partidul fără bani de țigări măcar.
Cei doi membri ai CA sunt Claudiu Brânzan și Marian Mihai. Primul este președinte al CA, cu o indemnizație de 12.105 lei net/an. Lucrează și la Zona Liberă Galați, acolo unde este șef al Serviciului Comercial Tehnic și de unde încasează un venit de 7.871 de lei net/lună. Al doilea are o indemnizație tot de 12.105 lei net/an. El lucrează și la Transurb, unde este șef Compartiment Audit Intern, având un salariu de 4.813 lei net/lună. Ambii sunt membri PSD.
Parcul Industrial ar fi trebuit să fie, în teorie, motorul economiei gălățene, să aibă clienți de pe urma cărora să încaseze chirii consistente (are 21,8 hectare în exploatare) și să contribuie la crearea de locuri de muncă pentru Galați. Dar s-a dovedit doar o gaură neagră. Pierderile medii din ultimii cinci ani au fost între 1,6 și 2,5 milioane de lei anual. Pe platformă nu există nici măcar un singur investitor, ci doar o mulțime de promisiuni că o să curgă lapte și miere. La Sfântul Așteaptă, desigur!