Școala gimnazială nr 29 din Galați are, în sfârșit, sală de sport. Ce-i drept, într-un oraș cu pretențiile Galațiului ar fi trebui să aibă așa ceva încă de acum 30 de ani, nu abia acum, când a avea sală de sport școlară este, de ani buni, o normalitate prin toate satele României.
Dar trecem peste acest aspect – deși este iritant că ditamai orașul mai are în continuare o mulțime de școli fără sală de sport! – și încercăm să ne bucurăm că – iată! – copiii de la Școala nr. 29 vor face sport în condiții decente, nu pe maidanul curții. E ceva!
Însă nici această bucurie nu-i tocmai deplină. Nu de alta, dar sala de sport a amintitei școli s-a dat la gata cu un an mai târziu decât scria în contract. Practic, va fi utilă abia din anul școlar 2025-2026, deși în contract era prevăzută recepția pe 30 iunie 2024. Cum ar veni, un an pierdut din viața copiilor de la Școala gimnazială nr. 29.
Mia mult decât atât, a costat imens. Mai exact, pentru cutia de tablă din imagine s-a ajuns la imensa sumă de 9,4 milioane de lei, adică aproape 2 milioane de euro. Asta deși contractul din Primăria Galați și constructorului Criomec SA Galați era de doar 7,3 milioane de lei. De unde au „răsărit” cele două milioane de lei (peste 400.000 de euro) în plus? Desigur, din acte adiționale.
Metodă clasică, de altfel, pentru abonații la contractele publice, așa cum este Criomec. Dai mai puțin ca să omori concurența, apoi umfli prețul pe parcurs, astfel încât rezultatul licitației să rămână doar o vrăjeală de adormit fraierii. De fapt, sala de sport de la Școala nr. 29 a fost mult mai scumpă, la final, decât cea mai scumpă ofertă de la licitație. O fi normal? Oare ce crede DNA despre aceste manevre ale administrației Pucheanu?
Practic, construirea halei (că asta e în esență sala de sport) de 1.270 metri pătrați a costat 1.480 de euro pe metrul pătrat. Imens! Pentru că nu suntem veniți cu pluta pe Dunăre, am verificat câteva oferte ale unor firme românești specializate în astfel de construcții. Și – surpriză! – niciuna nu are un preț de catalog mai mare de 1.000 de euro pe metrul pătrat. Asta pentru produse premium, nu de calitate „așa și așa”, cum s-au folosit la Școala nr 29.
Desigur, Pucheanu va zice că vremurile, că prețurile, că eterna criză. Dar și că n-au fost banii gălățenilor, ci au venit de la CNI. De parcă dacă vin de la CNI nu-s tot ai țării, au picat din cer… Dar așa-i în epoca „s-a furat, dar s-a și făcut”, în care, ca să culegi mărul din vârful pomului, tai fără să clipești pomul. Că doar s-a făcut, nu?